..::Stiri Brasov - Noi vedem Brasovul altfel! -|- Pentru o mai buna vizualizare va rugam folositi Mozilla Firefox 2.x, 3.x sau Google Chrome -|- Stiri Brasov - Noi vedem Brasovul altfel!::..

OMUL DE FIER – POVESTEA MEA

Articol publicat de Sabin G. Munca - 07/03/10 at 12:03 pm

Omul de fier (Iron Man)… Sigur ati auzit de aceasta sintagma. E ceea dorim sa fim mereu in lupta cu incercarile vietii, nu? Pentru ca viata este in fond o competitie, o competitie cu tine insuti…

Proportiile se vor pastra si in randurile urmatoare, chiar daca, in cazul de fata, vorbim de “Iron Man” ca de o proba sportiva, un triatlon extrem.
Triatlonul inseamna parcurgerea, fara pauza, a 1500 metri inot, a 40 de kilometrii cu bicicleta si a 10 km in alergare. Fara pauza… Este sport olimpic incepand cu Olimpiada de la Sidney din 2000.

Iron Man (triatlon extrem) inseamna: 3800 metri inot, 180 km bicicleta si 42,2 km alergare (maraton). Va puteti imagina asa ceva?
Sa participi la o astfel de cursa reprezinta visul multor atleti. Dificultatea cursei spune totul:IRON MAN inseamna mai mult decat o competitie, e o incercare a vietii din care iesim invingatori, un triumf al spiritului asupra fizicului.

Daca veti avea curiozitatea sa dati pagina, veti avea placerea (pentru ca asta veti simti la sfarsitul lecturii) sa cunoasteti o persoana care au avut curajul sa-si accepte si sa-si indeplineasca visul. Aceasta este povestea lui, spusa cu putina indrazneala… Si daca o sa va placa poate veti accepta sa il sustineti pentru a-si atinge limitele…de sus. Adica sa participe la o cursa din circuitul Iron Man Europa, sa termine cursa, si poate sa se califice pentru Campionatul Mondial din Hawai! Pana in prezent este singurul din tara care se poate califica la Cupa Mondiala.

IRON MAN – MIHAI ALIN BARACTARU

Ma numesc Baractaru Mihai Alin, am 20 de ani si sunt student la Univesitatea Transilvania din Brasov, la Educatie Fizica si Sport.

http://lh5.ggpht.com/_1fk34j8W6WU/S5N4YJwtVcI/AAAAAAAAA9U/IN6I3L3uqg4/ironman.jpg

Am inceput sa practic triatlonul din 2005. Prima data cand m-am apucat de triatlon, a fost din curiozitate. De mic copil ma pasionat sa fac tot timpul miscare. Imi place tare mult sa plimb cu bicicleta. Pana cand l-am intalnit pe Alex, care mi-a povestit despre sportul asta, cum se practica, cate probe are si cat de greu e. Eram foarte fascinat de ceea ce povestea el acolo. Si am spus ca e imposibil ca el sa faca toate probele in aceasi zi.
A doua zi am decis sa ies cu el la o ”mica” plimbare. Nu a fost chiar mica in ziua respectiva. Dupa, cand am ajuns acasa, abia am urcat 3 etaje. Plimbarea a fost pana in Cristian, undeva in apropiere de Brasov, la vreo 10 km. Cand am ajuns acasa, mi-am dat seama ca ceea ce mi-a povestit era adevarat. Nu imi venea sa cred. Si din ziua respectiva am decis sa practic acest sport.
Imi plac provocarile foarte mult. Si provocarea asta de a practica triatlonul a fost pe masura. In primul an cand m-am apucat, nu am participat la nici o competitie. Simteam ca nu sunt pregatit pentru a concura cu cineva. Insa, in anul respectiv am ajuns la o forma foarte buna. In anul 2006 in Aprilie,antrenorul meu Rus Marius(un veteran al sportului) a organizat pentru prima data un Duatlon. Atunci a fost prima mea competitie la care am participat. Bineinteles am castigat la categoria mea. Avem o forma fizica de invidiat, plus ca am beneficiat de ajutorul antrenorului, care mi-a spus cum sa abordez cursa.
Primul meu concurs la care am participat si l-am si castigat.Am inceput sa fiu mai increzator in mine si in fortele mele.Cand am ajuns acasa la antrenor, am stat putin de vorba si mi-a spus ca am talent in sportul asta. La un moment dat el a inceput sa povesteasca de niste competiti numite Ironman. La inceput am spus ca nu poate fi posibil asa ceva.Treptat, el a inceput sa imi explice ca intradevar se poate, dar numai prin foarte multe ore de munca. Ma refer la orele de antrenament. Am inceput treptat sa marim volumul la antrenamente. Nu mi-a fost usor sa tin pasul cu ei la inceput. Dar treptat am inceput sa imi dau drumul si sa ma obisnuiesc cu distatele lungi.
Apoi am participat prima data la o cursa de triatlon in Timisoara.Tin bine minte ca abia abia am terminat-o, cu chiu cu vai. Dar a fost primul obiectiv, sa termin o cursa de triatlon. Am venit pe locul 13. A fost o mare realizare pentru mine. In anul respectiv(2006) am mai participat si la Nationalele de Duatlon. Acolo concurenta era mult mai mare. Erau si profesionisti. Atunci am venit pe locul 10. Prima si ultima oara cand ma batut antrenorul intr-o cursa.
Pe masina, la intoarcere a inceput sa povesteasca de cursele de Ironman mai mult. Il ascultam cu mare atentie, in timp ce conducea. Atunci m-am decis sa particip si eu la o competitie de astfel de gen.
In 2007 la Nationalele de Duatlon am iesit pe locul 2. Pregatit foarte bine pe alergare in anul repectiv. Apoi am participat pentru prima data la o cursa de Ironman in Ungaria, la Nagyatad, undeva in apropiere de granita cu Croatia. Eram atat de panicat inainte de start, ca tremuram tot si eram palid la fata. Nicoleta, sotia lui Marius, m-a tras deoparte si mi-a explicat sa ma relaxez ca totul va fi in ordine. Si am venit aici sa termin cursa de Ironman, nu sa o castig. Atunci am inteles mai bine, si am inceput sa ma relaxez. Pot mentiona ca in ziua respectiva la proba de ciclism, m-am chinuit foarte mult. Asteptam sa se termine odata. Sa inceapa alergarea. Cand am inceput alergarea, eram foarte sigur pe mine. Dar, la kilometrul 25 din proba de alergare, am inceput cu adevarat sa simt durerea de picioare, care era aproape de nesuportat. Fiecare pas pe care il faceam era tot mai greu. Atunci mi-am adus aminte o vorba de-a lui Marius, antrenorul meu. Triatlonul inseamna durere, ar trebui sa te obisnuiesti cu ea. Atunci am avut un impuls de energie ramasa si am terminat cursa: 10 ore si 39 de minute. Antrenorul a ramas uimit cat de bine am mers.Toti erau foarte surprinsi, nu le venea sa creada.
Atunci mi-am dat seama ca ma simt foarte bine pe distantele lungi. Si asta e tipul de competiti pe care o sa il practic in continuare. Stiam ca din momentul acela viata mea se va schimba radical.

La cateva saptamani distanta erau si Nationalele de Triatlon. Atunci am venit pe locul 4. Inca nu imi revenisem dupa cursa din Ungaria. S-a resimtit oboseala. Eram foarte fericit si foarte mandru de mine de ceea ce realizasem. Si asta sa intamplat datorita lui Marius, care m-a ajutat cu tot ce i-a stat in putinta. Si m-a invatat toate chestile despre triatlon: prin toate cate a trecut, si ce anume a invatat din asta. Ca noi sa nu repetam aceasi greseli pe care le-a facut el.
In anul urmator (2008), m-am pregatit extrem de bine, iesind Campion National la Duatlon. Eram atat de fericit de rezultat, pentru ca stiam ca am dat tot ce am putut mai bun din mine, si am reusit ceea ce mi-am propus. Bineinteles ca am marit volumul de antrenamente si am participat si la cursa de Ironman din Ungaria.
Cand am ajuns acolo, eram foarte panicat pentru ca nu stiam cum o sa reactionez. Daca o sa o pot termina iar, si intr-un timp mai bun. Eram intr-o conditie fizica mult mai buna fata de anul trecut. Fiind a 2-a oara, stiam ce chinuri ma asteapta in cursa. In ziua cursei, am avut foarte multe emotii inainte de start. Ma gandeam, trebuie sa le demonstrez ca nu a fost doar un simplu noroc anul trecut cand am terminat intr-un timp foarte bun. In timpul cursei am fost foarte concentrat sa nu gresesc cu nimic. Nu ma grabeam, asa cum invatasem. A trecut extrem de repede timpul in proba de ciclism. La alergare, cand am iesit din stand, am plecat foarte hotarat sa temin alergare mult mai repede fata de anul trecut. Asa si a fost. Am alergat 3 ore si jumate pe maraton. La sfarsitul cursei, am terminat cu timpul de 10 ore si 9 minute. Un nou record national. Cel vechi stabilit tot de antrenorul meu in 2007 era de 10 ore si 16 minute. Eram foarte bucuros, dar si foarte obosit in acelasi timp. Le-am demonstrat ca nu am avut anul trecut doar un simplu noroc, ci pregatirea mea a fost foarte buna. Si ca astea sunt probele la care ma ”simt” foarte bine.

Cand am revenit in tara,toata lumea deja stia de rezultatul meu.Ma refer la persoanele care practicau triatlonul. La 2 saptamani dupa Ironman, am avut Nationalele de Triatlon. Pe care le-am castigat la categoria mea, devenind astfel Campion National la Triatlon. Eram foarte multumit de mine. Dublu Campion National si un record National la Ironman. Nu puteam cere mai mult.
Dupa acest moment am crezut ca situatia mea financiara se va schimba. Avand 2 titluri de Campion National si un timp superb la Ironman, ma gandeam ca se va gasi cineva care sa ma ajute sa ajung la un Campionat Mondial de Iron Man. Am cautat, am batut la foarte multe usi, usi care mi-au fost inchise in nas. Am renuntat sa imi caut sponsori. Insa nu am renuntat la ideea ca, antrenandu-ma din greu, voi obtine rezultate si mai bune si, odata si odata tot se va oferi cineva sa ma ajute.

In 2009 nu am mai participat la Nationale de nici un fel ,acest fapt fiind un protest pentru cei de la Federatia Romana de Triatlon care nu promoveaza in nici un fel acest sport si rezultatele obtinute de sportivii romani.
Am participat insa la cursa din Ungaria. Cea de Ironman. Cu un rezultat mult mai bun la sfarsitul cursei: 9 ore si 33 de minute. Un nou record national si un best off. Participand la astfel de curse, obiectivul meu este de acum mult mai ”inalt”: sa merg la Mondialele de Ironman din Hawaii.
Bineinteles pentru a ajunge acolo, trebuie prima data sa mergi la un concurs din circuitul ”Ironman”, si a te califica mai departe la Cupa Mondiala. E foarte greu de realizat un asemenea rezultat. Iti trebuie bani multi pentru a merge la un asemena concurs: in jur de 1000 euro de persoana.
Pana in prezent sunt singurul din Romania cu sanse reale de a merge la un concurs din circuit Ironman, la categoria mea de varsta si de a ma califica la concursul respectiv, ca apoi sa merg la Mondiale. Asta e principalul meu obiectiv pentru anul viitor.

IN LOC DE EPILOG…

Avem nevoie de ajutoul dumneavoastra: participarea la o etapa de Iron Man Europa (Germania, Fanta sau Spania) cu calificare directa la Mondiale (Hawai) costa in jur de 1000 euro de persoana (taxa de inscriere + drum + cazare + masa+ echipament personalizat). O suma care pentru un om obisnuit este foarte greu de adunat…
Cursa de Iron Man este una celebra oriunde s-ar desfasura. Imaginea companiei dumneavoastra va avea numai de castigat prin sustinerea acestor sportive. Promovarea dumnevoatra ca fi facuta prin personalizarea echipamentului, prin banere, pliante si interviurile ulterioare din ziare.

Va rugam sa ne acordati macar sansa de a discuta fata in fata aceste chestiuni prin contactarea subsemnatului (Mihai Baractaru) la numarul de telefon 0743308850 sau la adresa de e-mail mihai_triatlon@yahoo.com

Va multumesc pentru atentia acordata!

Știri Brașovnoi vedem Brașovul altfel!

Articole similare:

  1. Povestea de duminica – Drumetie pe langa Brasov
  2. Povestea povestilor
  3. Ibrahim Dossey a decedat!
  4. Regal de dans
  5. Ibrahim Dossey a decedat!

Un raspuns to “OMUL DE FIER – POVESTEA MEA”

  1. RARES MANEA isi spune parerea:
    martie 7th, 2010 at 22:14

    SUPER! trebuie sa ajungi acolo si vei putea iti tin pumni.

Lasa un comentariu