Greşeli şi soluţii pentru diminuarea dezastrelor provocate de ape
Articol publicat de Sabin G. Munca - 05/07/10 at 10:07 pm
Am primit urmatoarele informatii de la Conf. dr. ing. Dan Traian Ionescu, care mi se par foarte interesante si am decis sa le public:
Societatea Ornitologică Română – Sucursala Braşov, ca organizaţie implicată în managementul zonelor umede şi conservării biodiversităţii apelor, prezintă următorul punct de vedere privind inundaţiile şi modalităţile de contracarare a efectului acestora:
Credit foto: dumbravita-natura2000.ro
1. Dispariţia luncii inundabile a Dunării prin lucrările de desecare, îndiguire şi alte lucrări hidrotehnice efectuate mai ales în ultimii 60 – 70 de ani, a avut efecte negative semnificative, precum:
- modificarea microclimatului zonei prin trecerea la unul secetos, chiar arid în anumiţi ani
- pierderea a câteva sute de mii de hectare de bălţi, mlaştini şi păduri de luncă ce au constituit sursă de trai pentru toate localităţile riverane (peşte, vânat, lemn, animale domestice, orezării etc.)
- inundaţii devastatoare din ce în ce mai frecvente şi mai puternice, datorate printre altele „încorsetării” Dunării şi afluenţilor prin îndiguire (lunca avea şi rolul de „burete” la viituri mari)
2. Continuarea lucrărilor de îndiguire, desecare etc. conduce în continuare la inundarea localităţilor, căilor de comunicaţie etc. aşa cum se demonstrează în prezent
3. Construirea a noi lacuri de acumulare poate afecta ireversibil ultimele zone umede naturale de pe râuri, precum Prut şi Siret, aceste lacuri având un rol de retenţie limitat în timp prin colmatarea uneori rapidă şi totală, deci rolul de apărare împotriva inundaţiilor se reduce până la zero
Toate statele membre UE, mai ales cele din vestul Europei refac zonele umede naturale aferente apelor curgătoare, prin renunţarea la cursurile regularizate şi redirecţionarea apelor prin vechile albii. Mai mult, SUA spre exemplu, dezafectează barajele şi reface cursurile naturale. Toate aceste acţiuni de renaturare se bazează pe studii clare, inclusiv pe concluzia că financiar este mai convenabil să se renatureze.
SOR – Sucursala Braşov consideră că singura soluţie viabilă pe termen lung este renaturarea luncii Dunării în sectoarele unde este posibil din punct de vedere tehnic, precum şi aplicarea altor măsuri hidrotehnice puţin utilizate, precum construirea unor poldere de inundare controlată. Consolidarea sau construirea de noi diguri trebuie realizată doar pentru apărarea localităţilor, iar construirea de case în zonele inundabile trebuie strict interzisă !
Pentru judeţul Braşov, una din soluţiile prevenirii inundării localităţilor riverane Oltului este crearea de poldere care să preia apele la viituri şi întreţinerea / funcţionarea celor existente. Una din zonele care necesită renaturarea fostei zone umede se află la Cotul Turzun în aval de Bogata Olteană, pe o suprafaţă de cca. 50 ha, acoperită în trecut cu ape, mlaştini, stufăriş. Pentru această arie există un studiu hidrologic şi ecologic efectuat de specialişti Olandezi şi ai SGA Braşov, privind posibilitatea şi oportunitatea reinundării. Este de dorit ca reinundarea acestui sector să nu rămână doar pe hârtie ci să fie aplicată în teren, spre binele populaţiei umane şi a naturii.
Organizaţia noastră doreşte o dezbatere televizată la nivelul judeţului Braşov despre problema inundaţiilor şi a soluţiilor de contracarare, la care putem participa.
Știri Brașov – noi vedem Brașovul altfel!





































iulie 6th, 2010 at 0:12
O intrebare geniala pusa la inundatii de un reporter de la Realitatea TV Bacau
http://brasovean2008.blogspot.com/2010/07/intrebare-geniala-la-realitatea-tv_05.html